Skip to content

Raluca Mosora (Vasiliu)

Raluca VasiliuUniversul copilului tau poate fi uneori dificil de explorat. Pentru a-l intelege, ai nevoie de cineva care sa te ajute sa-l descifrezi si sa depasesti obstacolele care apar. Voi incerca sa fiu discretul tau insotitor.

Pentru a oferi asistenta in consiliere psihologica, am facut urmatorul demers de specializare:

  • Am absolvit Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei, din cadrul Universitatii Transilvania din Brasov
  • Am absolvit Masterul de Consiliere Educationala din cadrul aceleiasi universitati.
  • Sunt Master in Programare Neuro-Lingvistica.
  • Sunt consilier psihologic si psiholog clinician acreditat de catre Colegiul Psihologilor din Romania, de formare experientialista. 
  • Sunt formator acreditat CNFPA.
  • Sunt psiholog acreditat de Colegiul Psihologilor din Romania in Psihologia muncii.

Pe langa cunostintele teoretice, practic consilierea copiilor si adolescentilor incepand cu anul 2008, fiind consilier educational la liceu, scoala generala si gradinita.

Da, stiu, sunt norocoasa: munca mea este un joc de copii. Insa acest joc nu este o joaca!

125 Comentarii
  1. Oprea Alina permalink

    Buna ziua,

    Am dat intamplator peste acest blog,in cautarea mea disperata a unor raspunsuri…si citind pe aici atatea articole folositoare m-am gandit ca poate sunteti in masura sa ma ajutati cu problema mea.

    Am o fetita de 1 an si 3 luni,Alessia,extrem de iubitoare,sociabila,pupacioasa…cu oricine altcineva mai putin BUNICA.Aceasta problema Alessia o are de cand avea 2-3 luni,imi amintesc ca a fost un episod urat cand a venit bunica pe la ea,a luat o in brate iar micuta a inceput sa planga in asa hal incat m am speriat si mi-a fost chiar si mie greu sa o calmez (lucru care se intampla si azi :( :( ).Soacra mea o iubeste foarte mult,si vine mereu pe la ea,ii aduce carti,jucarii,fructe…face tot posibilul sa se apropie de ea…dar DEGEABA!!! De cand o vede ca intra pe usa incepe sa zica NU,NU,NU si dc se apropie de ea urla.Nu pot intelege de ce aceasta femeie nu i-a facut nimic niciodata ( nici nu avea cand ca nu a stat cu ea sigura) o iubeste,plange cand vede ca singura ei nepoata o respinge si prefera sa stea cu un strain mai putin cu ea…acum a inceput sa oboseasca si a cedat nervos intr o zi spunand ca nu mai vine pe la ea daca nepoata o uraste in halul asta.Eu nu vreau sa se intample asta avand in vedere ca este singurul nostru ajutor.Mama a murit anul acesta ( ea m a ajutat sa o cresc pe Alessia) si acum efectiv sunt legata de maini si picioare pt ca am buncia la 2 strazi de noi,dar nu pot sa ma ajut cu ea……..Lumea mai spune ca ,copilul simte starile mamei,si intr-adevar eu nu prea o plac pe soacra mea,insa mereu am fost respectuoasa cu ea,chiar dc nu ne iubim noi,mereu am incercat de cate ori a venit sa o apropii de bunica,repet pt ca asta m-ar ajuta si pe mine…..si asa ca o paranteza….daca ar fi sa fac o comparatie pe socrul meu nu il suport delocccccccccc,dar culmea cu el sta dar cu soacra mea nu…..ce e de facut??? cine ne poate ajuta as intelegem ce e in mintea Alessiei?????

    • Buna ziua, intr-adevar, asa cum v-a mai spus cineva, copilul preia starile mamei, la aceasta varsta. Asadar, nu fetita trebuie ajutata sa o accepte, ci trebuie dvs. sa gasiti o cale de a va remedia relatia cu soacra, daca vreti ca si fetita sa o accepte.

      • Oprea Alina permalink

        Pai si pe socrul meu cum il accepta? si cu el ma chiar nu ma inteleg deloc!

        • mona permalink

          nu stiu cand ai scris acest mesaj pt ca eu abia acum l-am descoperit . adica in feb 2014. sunt disprata de baietelul meu care face crize de dimineata pana seara. fara exagerare, creierul meu e compot acum !
          sunt psi si am lucrat cu copii 5 ani la inceputul carierei mele , in schimb spun cu mana pe inima ca nici o teorie nu se compara cu experienta in sine .si baietelul meu a avut persoane pe care nu le suferea . in general reactiona mai ales la reactia nostra . nu cea de respingere ci la cea acceptare fortata. l-am observat de mai multe ori. ii place sa faca lucrurile in ritmul lui. eu stiindu-l ii anunt pe cei care ne viziteaza sa ii respecte spatiul intim si sa astepte ca el sa vine spre ei . pana la urma ei sunt asa de mici si noi asa de mari , in comparatie. nu ii las pe musafiri sa imi smotoceasca copii pt ca nu sunt perne de canapea . asta m-a facut sa par un pic bizara fata de anturaj dar in contexte sociale copii mei se simt mai in siguranta asa .
          soacra ta nu ar trebui sa reactioneze prea dur. la o asa varsta ca cea a copilului tau e usor sa isi exprime frustrarile. pana la urma poate reactioneaza asa si pt ca bunica preferata nu mai e cu ea. sau pt ca vede tocmai ca tu vrei ca ele sa fie prietene, in comparatie cu relatia cu socrul tai, fata de care copilul tau face invers decat tine. si noi adultii reactionam respingand unele persoane apropiate atunci cand pierdem pe cineva drag.
          in fine , e mai usor sa fac teorie pe problemele altcuiva , asta ma face sa ma eliberez de teroarea oe care o produce in mine baietelul meu de 3 ani.

      • georgescu permalink

        buna ziua! am o fetita de 5ani care are foarte multa energie dar este si foarte sensibila ,,,plange din orice chiar daca ma uit un pic incruntata la ea plange sau nu ii comvine ceva .nu stiu ce sa mai fac.multumesc

        • buna seara, cum anume se manifesta energia si sensibilitatea ei? exista comportamente care va deranjeaza la ea, sau doar va intrebati daca e normal sa fie asa?

  2. Luiza permalink

    Buna ziua, am un copil care la 2 ani nu spune nici un cuvant. nu spune mama , tata, nimic uneori mi se pare ca ar spune da… toata lumea imi spune ca o sa vorbeasca ca seamana cu nu stiu cine ca si copilul vecinei a vorbit la 3 ani si ceva, dar copilul este izolat, nu se joaca cu alti copii de varsta lui, pare ca nu ii vede, nu ii este pofta de nimic, mananca doar ce ii dau eu si totul este pasat. Pot sa ii las pe masa tot felul de mancaruri nu le atinge, el stie ca doar din caserola trebuie sa manace. nu bea nimic cu cana. Eu sunt ingrijorata. Ce ma sfatuiti sa fac? Multumesc

    • Buna ziua, nu va pot da sfaturi pentru ca nu stim de ce nu vorbeste copilul: poate fi vorba ori de o intarziere de dezvoltare ori de alta tulburare mai grava. Mergeti cu el la un psihiatru pentru copii, el va sti sa isi dea seama din ce cauza nu vorbeste copilul.

  3. Marius permalink

    buna ziua,

    sunt un tata de fetita si ma gandesc din ce in ce mai mult ca am dat gres cu educatia ei.

    Fetita a implinit 4 ani si nu gasesc un canal de comunicare astfel incat sa evitam orice conflict.

    In primul rand as vrea sa mentionez ca are un temperamant vulcanic, aici semanand cu mine si foarte putin rabdare.

    Am incercat toate variante, inlcusiv bataia, cu care nu sunt de accord si stiu ca de fapt reprezinta frustrarea parintelui in momentul in care apeleaza la aceasta metoda.

    Pe scurt, nu doreste sa faca nimic din ce o rugam:
    -sa se spele pe maini
    -sa se schimbe cand vine de afara
    -sa manance – devine visatoare la masa, sau vorbeste mereu fara sa se concentreze pe ce are de facut

    Am senzatia ca pentru fiecare lucru trebuie sa ma lupt ca sa il poata duce la capat.

    Sincer, nu stiu cum sa mai fac. Mai avem un baietel de 2 ani care este foarte receptiv si care este mult mult mai dispus sa coopereze.

    multumesc,
    Marius

    • Buna ziua, este indicat un program de stabilire de limite si reguli pe care fetita trebuie sa il urmeze. Evident, nu va pot spune aici exact in ce consta pentru ca fiecare astfel de program trebuie personalizat, si de aceea va recomand sa vorbiti cu un psiholog. El va va ajuta sa stabiliti limite si reguli copilului.

      • Marius permalink

        buna ziua,

        o recomandare pentru Bucuresti ne puteti oferi?

        multumesc

  4. Adamache Catalin permalink

    Buna ziua,

    Avem o mare problema cu baietelul nostru in varsta de 8 ani.Inainte de toate vreau sa va spun ca sunt constient ca si noi am gresit prin neacordarea atentiei necesare.Deci…inca de la varsta de 3 ani el a fost la o cresa particulara,pana pe la varsta de 6 ani cand a inceput scoala.Doamnele de acolo au omis sa ne zica ca are un deficit de atentie si ca orice ar face nu se poate concentra si cand reuseste isi pierde foarte repede concentrarea.Am inceput scoala,inca din prima luna doamna invatatoare (care are 40 de ani de invatamant) ne-a spus ca nu vazut niciodata un asa copil.Are foarte multa energie,nu asculta de nimeni,nu face nimic din ce i se spune,strica aproape orice,traieste intr-o lume visatoare si mintea lui nu ii sta decat la joaca,nu vrea sa-si faca temele sub nici o forma si multe altele….
    Dupa vreo 3-4 luni de scoala doamna invatatoare ne-a recomandat psihologul scolii,o doamna foarte cumsecade si calda.Facea cate o sedinta pe saptamana(mai mult nu se putea dat fiind ca avea si clasa 0) si incet incet isi mai revenise.
    Totul bine si frumos,numai ca la un moment dat(din diverse motive) doamna psiholog nu a mai putut face sedinte cu el si s-a terminat programul si anul scolar…
    In clasa a-2a ne-am gandit sa schimbam afterschool-ul(in clasa a I-a a fost la semiinternatul scolii care tinea pana la 16.30) si am optat pentru pentru un afterschool privat in ideea in care i se va da mai multa atentie decat la cel de la scoala.
    Situatia s-a inrautatit grav….in momentul de fata in fiecare zi doamnele de la after se plang incontinuu de el si nu vor sa-l mai primeasca….
    Mentionez ca noi lucram de dimineata pana la 18.00 si ajungem acasa in jur de ora 19.00…Sunt constient ca trebuie sa-i acordam mai multa atentie dar e aproape inposibil din cauza programului…Suntem disperati,nu stim ce sa mai facem.Am dorii sa vorbim cu un psiholog dar nu ne permitem si nu avem cum sa-l luam la 7 seara si sa mergem la psiholog cu el….
    Am incercat aproape tot,discutie frumoasa,fara cearta cu prmisiuni,i-am cumparat aproape orice si-a dorit…in limita posibilitatilor financiare,si acum 2 zile am incercat si cu bataia (cu care nu sunt de accord si mi-a venit mie sa plang apoi…).
    Va implor un sfat cat de mic o fi si daca cumva cunoasteti vreun psiholog cu preturi mai acceptabile…..Suntem din Bucuresti.

    Multumesc anticipat.

    • Buna ziua, inteleg disperarea dvs. dar va recomand mai intai sa mergeti cu el la un psihiatru, ca savada daca nu cumva este vorba de ADHD sau de alta tulburare. El va va spune si ce fel de tratament are nevoie, si daca e cazul de medicamentatie, in cazul in care e ceva foarte grav. In functie de rezultatul de la doctor, va voi recomanda pe cineva.

  5. mihaela codreanu permalink

    Buna ziua doamna Raluca.

    Ma numesc Mihaela Codreanu am 14 ani si de 1 an si ceva de zile am un vis foarte ciudat . un om in costum negru si camasa alba plin de sange si pe fata si pe haine care este extrem de furios si ma ameninta cu moartea spunandu-mi ca: nu poti scapa de mine eu sunt cosmarul tau si asa voi fi toata viata ta. Va rog sa imi dati un raspuns daca stiti cumva ce semnifica acest vis

    VA MULTUMESC

    Mihaela Codreanu

    • Buna Mihaela, din pacate nu exista interpretari standard ale viselor. De obicei cosmarurile care se repeta au rolul de a descarca tensiunea de peste zi si ne semnalizeaza frici mai profunde ale noastre. Asadar, da-ti seama cu cine anume seamana personajul acela, daca iti aminteste de ceva si mai ales ce sentimente iti trezeste. Da-ti seama si care este nevoia ta in acel vis: poate fi nevoia de a fi in siguranta, de a-l provoca la lupta, de a plange, etc. Observa daca aceasta nevoie exista si in viata de zi cu zi si ce faci de obicei ca sa o implinesti.

  6. Cristian Ioitescu permalink

    Buna ziua. Am o fetita de 7 ani, foarte isteata, sociabila, vorbareata, dar avem o mica problema ii e frica de esec. Prefera sa nu faca anumite lucruri de frica sa nu greseasca, iar daca un lucru nu ii iese din prima refuza sa mai incerce. De aproape un an face si sah, iar cand a avut concursuri si nu a luat diploma sau medalie a plans vreo doua ore chiar daca incercam sa o incurajam si sa o linistim, la fel si la scoala faptul ca la ora de sport nu i-a iesit tumba nu voia sa mai mearga la ora de sport. Nu stim cum sa procedam sa trecem de aceste faze. Multumesc anticipat.

  7. irina permalink

    Buna ziua! Sunt mamica unei fetite de 5 ani care nu vrea sa comunice cu persoanele pe care le intalneste (ex. nu vrea sa salute cand ajunge la gradi, )ea motivand ca ,, nu are putere sa spuna” si ca e timida. Orcine o intreaba ceva nu raspunde. Credeti ca este nevoie de psiholog?

    • De obicei este nevoie de psiholog cand problema copilului este deranjanta pentru el sau cand il impiedica sa desfasoare activitile de zi cu zi. Asadar, daca credeti ca timiditatea o impiedica zi de zi sa stabileasca relatii cu ceilalti, sa se afirme, sa invete, etc., atunci poate e indicat sa mergeti cu ea la un psiholog. Daca o deranjeaza doar la intalnirea cu vecinii, nu e atat de important

  8. anca permalink

    Buna seara am o problema cu baiatul meu de10 ani.Nu stiu incotro sa ma indrept sau de ce se intampla acest lucru.Este uncopil caruia daca ii atragi atentia incepe sa planga ,nu a fost un copil batut sau chinuit de viata cum se spune a avut vacante in tari straine , sporturi jucarii etc……Acum a ajuns la10ani si in momentul in care i se atrage antentia ,i se recomanda ceva incepe sa planga .Daca i se refuza o placere sau favoare incepe la fel sa planga
    Din ce motiv se intampla acest lucru

    • Buna ziua,
      Inteleg ca sunt 2 situatii in care copilul plange: una cand i se refuza o placere si cealalta cand este criticat. Aceste doua situatii nu au legatura una cu alta, chiar daca reactia din partea lui este aceeasi.
      In prima situatie, cand copilul plange ca nu i se face o favoare, ne putem gandi ca nu este obisnuit cu frustrarile si nici sa i se refuze ceva (si intr-adevar, cu cat i s-au facut mai multe favoruri cu cat e mai predispus sa planga cand nu le primeste).
      Cea de-a doua situatie insa poate avea legatura cu felul in care este criticat (cat de des, de catre cine, pe ce motiv, daca se simte umilit/fara valoare/rusinat/vinovat in urma criticii). Este posibil chiar sa fie criticat intr-o maniera distructiva, care ii distruge increderea in sine, si atunci reactia lui de a plange sa fie cat se poate de normala. De asemenea, daca este excesiv de sensibil la orice critica, indiferent cat de delicat este adresata, poate fi un copil cu o stima de sine foarte scazuta, care nu se simte destul de valoros.In acest caz ar trebui sa il ajutati sa se simta mai apreciat si mai valoros. Cum il cunoasteti cel mai bine pe copil, ramane sa va dati dvs. seama care din aceste motive poate sta la baza plansului sau

  9. Un articol foarte bun. La fel si comentariile.

  10. cristina permalink

    Buna ziua,

    Am o verisoara care are un baietel de 9 ani, foarte inteligent, cu ambii parinti in preajma lui, cu toate analizele facute de curand (inclusiv tomografie), care are niste dureri de cap foarte puternice(lacrimeaza ochii, nu suporta zgomotul, lumina, vrea doar sa doarma) cam din 2 in 2 saptamani avand si episoade de voma. Aceste dureri de cap sunt cam de 3-4 ani, si sunt din ce in ce mai dese. La tomograf nu a iesit decat pereti ingrosati pe sinusuri, face tratament de aproape 3 luni si durerile sunt la fel. Am ajuns si la psihiatru, care a spus ca la baietel ar fi foarte multa AUTOSUGESTIE (se cearta cu fratele lui, se enerveaza foarte repede, daca la scoala invatatoarea nu il pune mereu pe el sa raspunda se enerveaza, daca trebuie sa vina cineva in vizita si intarzie, se agita foarte tare si gata durerea de cap). Psihiatrul a prescris niste medicamente care au magneziu si B6 si un antidepresiv foarte slab si dozaj foarte mic. Insa desi nu sunt deacord cu medicamentatie de genul, le inteleg disperarea( durerea de cap se continua de pe seara spre dimineata si de multe ori invatatoarea il trimite acasa). Mereu i se explica, cu calm sa fie si el calm sa nu se enerveze, nimic. Dupa parerea dumneavoastra ce ar trebui sa facem? Cum rezolvam aceasta problema?
    A mers si la psiholog insa nu stiu cum ar putea sa ajute psihologul, cel putin acesta la care a mers, nu a facut nimic din ce nu am facut noi cei din jurul lui sa ii spunem sa fie calm si discutii pe tema asta o ora si gata sedinta, taxam ora. Nu vrem din prima sedinta sa rezolvam dar….Astept un raspuns, va multumesc anticipat.

    • Buna ziua, ma bucur ca parintii au mers in primul rand la medic si au observat ca nu e nimic organic la baza acestor dureri de cap. Daca problema copilului este o somatizare (adica o transpunere in plan fizic a unei probleme psihologice), atunci e nevoie de consiliere psihologica de aproximativ 6 luni. Eu spun sa nu renuntati la ideea de a-l duce la psiholog: daca cel la care ati fost simtiti ca nu va poate ajuta asa cum va doriti, alegeti un altul, in care sa aveti incredere si cu care sa se poata vedea progresele. Ar fi pacat ca baiatul sa nu beneficieze de ajutorul de care are nevoie

  11. mihaela permalink

    buna ziua am o fetita de 3ani si 8 luni la grainita cand au activitate de colorat ea mazgaleste foaia infernal desi cand era mai mica colora frumos si nu iesea din linie in schimb ivata fff repede poezii cantece ,povesti . Ii este foarte frica de inaltimi chiar si cind sta pe scaun sau pe bicicleta ‘Credeti ca are vreo problema?

    • Buna ziua,
      Faptul ca mazgaleste foaia nu este o problema in sine. De obicei copiii au nevoie de psiholog daca problema pe care o au le afecteaza buna desfasurare a vietii de zi cu zi. Asadar, daca frica ei o tulbura si o impiedica in vreun fel, poate e cazul sa o duceti la psiholog. Altfel, nu este neaparata nevoie

  12. emma popescu permalink

    Pentru Anca,
    Este lesne de inteles din ceea ce spui tu ca baietelul tau are o sensibilitate excesiva,este frustrat, cu o imagine de sine scazuta si potential energetic pozitiv mult diminuat. Este nevoie de o reajustatre in acest sens, iar interventia este mult mai complexa decat pare, daca vrei rezultate pe termen lung. Este o interventie care necesita profesionalism, competenta si cunoasterea psihicului uman la limite maxime.Nu mai pierde timpul pe internet. Cauta un profesionist. Succes mult.

  13. alina permalink

    Buna ziua.Fetita mea in varsta de 3 anisori nu vrea sa faca treaba mare nici la olita ,nici la wc face doar in chilotei,mentionez ca cere sa faca pipi(nu face pe ea char si noaptea).Cand simte nevoia sa faca treaba mare se ascunde si nu vrea sa primeasca pe nimeni langa ea si nu o deranjeaza daca nu o schimb decat daca face mai moale.

    Va multumesc.

    • daca ati fost la medic si nu este nici o problema de natura medicala, este recomandat sa mergeti la psiholog cu ea. el isi va da seama care sunt cauzele psihologice ale refuzului ei

  14. in acest caz este indicat sa mergeti cu el la un psiholog, ca sa vada exact despre ce este vorba, avand in vedere ca situatia lui se agraveaza. in functie de orasul in care sunteti va pot recomanda pe cineva.

  15. elena permalink

    Suntem din Bucuresti.

Lasa un comentariu

Nota: Este permisă codarea XHTML. Adresa ta de email nu va fi publicata.